Una piastra di Petri hè un cuntinadore pocu prufondu, cilindricu, trasparente è tipicamente sterile utilizatu in i laboratorii per cultivà microrganismi, cum'è batteri, funghi o altri picculi organismi. Hè chjamata cusì per via di u so inventore, Julius Richard Petri. Una piastra di Petri hè generalmente fatta di vetru o di plastica trasparente, è u so coperchio hè più grande di diametru è ligeramente convesso, chì permette una facile impilazione di parechje piastre. U coperchio impedisce a contaminazione pur permettendu un flussu d'aria sufficiente. E piastre di Petri sò piene di un mezu nutritivu, cum'è l'agar, chì furnisce un ambiente favurevule per a crescita di microrganismi. L'agar nutritivu, per esempiu, cuntene una mistura di nutrienti, cumpresi carboidrati, proteine è altri elementi essenziali necessarii per a crescita microbica. I scientifichi utilizanu piastre di Petri per una varietà di scopi, cumpresi: Cultivazione di microrganismi: E piastre di Petri permettenu à i scientifichi di cultivà è cultivà diversi microrganismi, chì ponu esse osservati individualmente o studiati cullettivamente. Isolamentu di microrganismi: Striscendu un campione nantu à una piastra di Petri, e singole culonie di microrganismi ponu esse isolate è studiate separatamente. Test di a suscettibilità à l'antibiotici: Cù l'usu di dischi impregnati d'antibiotici, i scientifichi ponu determinà l'efficacia di l'antibiotici contr'à microrganismi specifici osservendu e zone d'inibizione chì circundanu i dischi. Monitoraghju ambientale: E piastre di Petri ponu esse aduprate per raccoglie campioni d'aria o di superficia per determinà a presenza di microrganismi in un certu ambiente. E piastre di Petri sò un strumentu fundamentale in i laboratori di microbiologia, aiutendu in a ricerca, a diagnosi è u studiu di i microrganismi.